Orașe precum Bruxelles, Paris și Milano vor transforma câte o bandă de pe arterele principale de circulație în piste velo. În Paris vor fi amenajați 650 de km de piste velo pe carosabil, în timp ce în Milano vor fi amenajați 35 de km.

La fel ca în Milano, clujenii au de parcurs o distanță medie de doar câțiva kilometri pentru a ajunge la serviciu, fapt ce face destul de ușoară trecerea de la automobil la bicicletă. E nevoie ca oamenii să circule pentru a reporni economia orașului, or atunci când utilizăm autoturismele personale tot ce facem e să creăm ambuteiaje, deci să limităm mișcarea.

Sursa foto: https://tinyurl.com/ycsz6k8y

Contrar opiniei populare, pietonalizarea unor străzi nu scade afluxul de clienți, ci dimpotrivă, magazinele, restaurantele și barurile din aceste zone se bucură de o creștere a cifrei de afaceri. Atunci când vom “redeschide” orașul va trebui să avem și acest lucru în vedere.

În Vilnius, capitala Lituaniei, centrul urmează a fi redat nu doar pietonilor, ci și barurilor și restaurantelor. Pentru a putea fi respectată distanța minimă de doi metri între mesele restaurantelor, o bună parte din străduțele din oraș urmează a fi transformate în spațiu pentru terase.

În continuare, trebuie să începem implementarea și protejarea coridoarelor pietonale din oraș și întoarcerea dezvoltării orașului înspre cartiere. Trebuie să nu uităm că avem potențialul de a amenaja 75 de km de spațiu pietonal în oraș.

Parisul este un alt exemplu de curaj și viziune în materie de administrație publică. Ei își propun amenajarea a 650 de km de piste velo pentru că își pun în valoare două atuuri importante ale folosirii bicicletei: distanțarea socială și exercițiul fizic.

Exemplu_-Piste-de-Biciclete-Milano.jpg

Sursa foto: https://tinyurl.com/yczqumyg

În centrul orașului Bruxelles, începând cu luna mai, automobilele, tramvaiele și autobuzele vor circula cu o viteză maximă de 20 km/h și vor avea prioritate bicicliștii și pietonii, care vor avea dreptul să circule și pe carosabil, nu doar pe trotuare, pentru a asigura astfel distanțarea socială.

Cluj-Napoca are o șansă unică să își regândească spațiul public și mobilitatea urbană, astfel încât să asigure mobilitatea oamenilor în condiții de deplină siguranță. Oamenii trebuie să circule, nu autoturismele.

Ghidul privind mobilitatea elaborat de Organizația Mondială a Sănătății ne recomandă ca în contextul crizei Covid-19 să evităm transportul în comun și autoturismului personal și să ne deplasăm pe jos sau cu bicicleta. Îndeplinim astfel două cerințe esențiale pentru a ne menține sănătoși: păstrăm distanța și în același timp facem și mișcare.

Referințe: https://twitter.com/baldwinmatthew_/status/1252321745027182593?s=12

https://www.forbes.com/sites/carltonreid/2020/04/22/paris-to-create-650-kilometers-of-pop-up-corona-cycleways-for-post-lockdown-travel/

https://plus.lesoir.be/295737/article/2020-04-20/pentagone-bruxelles-une-zone-20-avec-pietons-et-cyclistes-prioritaires

http://cycling.today/paris-spends-e300-million-to-convert-roads-to-bike-lanes-during-coronavirus/

http://www.flanderstoday.eu/corona-cyclists-claim-greater-share-road-space

https://www.theguardian.com/world/2020/apr/21/milan-seeks-to-prevent-post-crisis-return-of-traffic-pollution